Dotarea cu echipamente digitale a Școlii Gimnaziale Constantin Virgil Gheorghiu din Comuna Războieni
În data de 5 iunie 2024, s-a semnat contractul de furnizare de echipamente tehnologice din cadrul proiectului intitulat „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente
Crearea unui spațiu de joacă destinat copiilor
Copilăria este cea mai frumoasă etapă din viața unui om datorită inocenței, a lipsei de griji, a jocurilor, basmelor și multe altele. Pentru ca adultul
Asigurarea unui mediu propice studiului prin achiziția de mobilier pentru Școala Gimnazială C.V. Gheorghiu din Comuna Războieni
Modernizarea și dotarea școlilor cu mobilier adecvat aduce numeroase avantaje pentru educație și comunitate.Primăria Războieni a achiziționat în cadrul proiectului ,,Dotare cu mobilier, materiale didactice
Comuna Războieni este situată în zona nord-estică a județului Neamț, în imediata proximitate vestică a județului Iași, fiind pozitionată la exteriorul culmii subcarpatice Corni, coborând către răsărit prin subunitatea piemontului pericarpatic, parte component a podișului piemontan al Moldovei.
Cadrul natural actual, condiționat de înclinarea pantelor de relief, de alcătuirea geologică, de climă, vegetație și intervenția factorului uman, au creat mai ales în bazinul superior al râului Valea Albă ceea ce specialiștii numesc “o frumoasă deschidere geologică”, care pare să fie o deltă fosilă formată de acțiunea apelor din zonă. Întreg specificul comunei este dezvoltat în cadrul Subcarpaților Moldovei.
Postamentul reliefului actual, este format dintr-o alternanță de argile, pietrișuri, marne rulate, gresii calcaroase, dar și de lentile cărbunoase (lignit) în concordanță cu întreaga structură a Platformei Moldovenești.
Relieful deluros a favorizat formarea unor soluri evoluate și profunde pe suprafețele culmilor. Odată cu despăduririle efectuate de-a lungul văilor Văduțul Cornea și Valea Mare,
solurile au fost degradate, datorită stabilității mici a versanților dispuși perpendicular pe stratele geologice.
Solul, privit ca înveliș geografic care reflectă acțiunea tuturor celorlalți factori ai mediului natural reprezintă pentru un spațiu locuit din vremuri străvechi una dintre cele mai importante resurse și principala bogăție pusă la dispoziție de natură. Faptul că populațiile stabilite aici l-au folosit în mod continuu în agricultură a introdus pe parcursul timpului noi aspecte care i-au mărit sau micșorat productivitatea naturală. Pe teritoriul comunelor Războieni, Dragomirești și Tupilați, formarea solurilor existente, cu precădere a solurilor brune si argilo-iluviale este consecința unor factori naturali descifrabili și în prezent, consecință a menținerii în mare măsură a integrității mediului natural.
Influențele de mediu și mai ales la cele introduse după marile evenimente care au reținut numele Războienilor în istoria națională, se remarcă, în primul rând, prin sistemul de agricultură practicat în diferite epoci. Acestea și-au pus în mod substanțial amprenta asupra productivității solurilor, în prezent fiind necesară abordarea unor acțiuni pentru menținerea și mărirea productivității lor.
Istoria comunei Războieni și a împrejurimilor Valea Albă este una importantă atât local, dar și la nivel național. Faza târzie a Eneoliticului cu bogăția siturilor din cultura Cucuteni, continuând cu Epoca Bronzului, perioada marilor migrații și, până mai recent, cu luptele purtate de către Ștefan cel Mare. Aceste întâmplări pot fi astăzi relatate datorită istoricilor și arheologilor timpurilor între care și Constantin Matasă care a studiat și documentat în detaliu aspecte ce țin de așezările arheologice de pe raza comunei Războieni de astăzi, identificând mai puncte, ce poartă denumiri locale.
Pe locul denumit La Păr, precum și în punctul Cetățuia de pe Valea Albă, arh. C-tin Matasă a identificat resturile unor așezări eneolitice din faza Cucuteni B și fragmente ceramice feudale neprecizate.
Pe locul fostului sat Marginea, în punctul numit La Fagani s-au găsit elemente ceramice de la sfârșitul epocii bronzului (cultura Noua).
Din vatra satului Războieni, pe locurile numite Curături și Tăietura, provin câteva topoare din silex, de la sfârșitul neoliticului și mai multe vârduri de lănci în dale din fier. Tot aici, în punctul Stejarul s-au descoperit întâmplător o seceră și un celt din bronz specific culturii Noua.
Pe teriotoriul satului a fost găsit și un tezaur de denari romani imperiali, dar care s-au pierdut și nu se mai știe nimic de soarta acestuia de la ultimul război mondial.
Pe Dealul Morii-Uscați, Matasă descoperise prin cercetările de suprafață resturi ceramice La Tene. În urma lucrărilor agricole, H. Dominte scoate de aici câteva vase cenușii lucrate la roată < aflate în prezent la Muzeul de istorie din Târgul Neamț >. În anul 1967 printr-un sondaj practicat aici s-au identificat mai multe nivele de locuire începând cu epoca bronzului și până în secolele II-III e.n. Ceramică similară a fost descoperită și în punctele Poeni și Chiriluș aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI).
Cu prilejul lucrărilor de restaurare a bisericii de la Războieni, săpăturile arheologice din interiorul acesteia au dus la descoperirea osuarului luptătorilor căzuți în bătălia din anul 1476 de Ștefan cel Mare.” (Botez, Macovei, Tacu, & Turcu, 1977)
Dezvoltarea așezării Războieni este consemnată începând cu secolul XV, prin mențiunile dregătorilor din Satul Domnesc încă din anul 1414: „Vlad de la Valea Albă” și „Crăciun Belcescu, de la Valea Albă”. Ulterior întreaga regiune se dezvoltă gradual în cadrul bazinului Valea Albă, așezarea Uscați - astăzi Războienii de Jos, este „[…] menționată pentru prima dată în documentul din 26 octombrie 1439, când aparținea lui Ion Uscatu căruia, pentru servicii credincioase, i s-a confirmat stăpânirea de către fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie și Ștefan Voievozi.” (Cojocaru, 2018)
Tradiția sărbătorii războienilor
Bătălia dintre trupele române și cele otomane din 26 iulie 1476, de pe Valea Albă rămâne în colectivul local și a întregului popor, ca un eveniment legendar. De-a lungul timpului ideea comemorării s-a contopit cu cea a sărbătoririi eroilor. După Războiul de Independență din anul 1848 mare parte a scriitorilor importanți ai vremii – Gheorghe Asachi, Veniamin Costache, Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Spiru Haret și alții – evidențiază dovezile ce demonstrează tradiția trecutului înălțător educativ, patriotic, folosind exemplu lupta de la Valea Albă.
Sărbătoarea războienilor în prezent
Sărbătoarea Războienilor își menține în primul rând caracterul comemorativ al festivității. Este sărbătorită pe platoul Monumentului bătăliei de la Valea Albă – Războieni în fiecare an, în ultima duminică din luna iulie, pentru a fi plasată cronologic cât mai aproape de data de 26 iulie, data bătăliei dintre trupele române și cele otomane din anul 1476.
Manifestarea este una artistică, istorică și culturală de interes regional. Mai mult decât o sărbătoare a comunei, se scoate în evidență importanța istorică a zonei Valea Albă.
Căi de acces
Principala cale de comunicație în comună este reprezentată de drumul județean DJ208 G. Drumul este asfaltat, iar pe aici se face legătura cu drumul european E85 și cu municipiul Piatra Neamț. De aici se bifurcă drumul județean DJ 155P, care tranzitează satele Războieni și Războienii de Jos.
Drumuri județene:
- DJ 208 G, Piatra Neamț – Războieni, care face legătura, prin Girov, cu mun. Piatra Neamț, și prin Tupilați cu drumul european E85;
- DJ 155 P, Războienii de Jos – Războieni, face legătura între DJ 208 G, DC 25 și DC 29.
Drumuri comunale:
- DC 29, Soci - Războieni - 7 km , parțial asfaltat și restul pietruit;
- DC 25, leagă DJ 208 G de comuna Țibucani – 5 km, asfaltat.